Despre prietenie. Cu prietenie!

Este evident faptul ca trebuie sa existe incredere pentru a avea o relatie de prietenie. Insa pentru a fi dispusa sa-i incredintezi unei prietene gandurile tale sau informatii care nu ai vrea sa fie cunoscute de multa lume, ar trebui sa existe un schimb reciproc. Nu te intreba doar daca ai fi dispusa sa-i spui prietenei tale cele mai ascunse secrete ale tale, ci intreaba-te daca ai vrea ca ea sa ti le incredinteze pe ale ei.

Femeile in general descriu prieteniile in termeni de apropiere si atasament, fiind caracterizate de dorinta acestora de a impartasi sentimente importante, ganduri, experiente si de a obtine si oferi suport. Femeile dedica destul de mult timp, implicare si intensitate emotionala relatiilor de prietenie, motiv pentru care sunt liniare si mai stabile decat cele ale barbatilor. Acest lucru se intampla deoarece femeile in general se dedica relatiilor de prietenie si relatia se centreaza pe multiple aspecte ale vietii, spre deosebire de cele ale barbatilor care sunt mai segmentate si se centreaza mai mult pe anumite aspecte particulare.

Cine gaseste o prietena, gaseste o comoara!

Cele care se bucura sincer impreuna cu noi de reusitele noastre si cele care ne ajuta sa depasim momentele grele, acelea ne sunt prietene. Bunele maniere intaresc relatiile de prietenie, la fel si respectul acordat reciproc si respectarea intimitatii. Cele care ne inconjoara pot spune cate ceva si despre caracterul nostru. Avem aceleasi pasiuni si preferinte, mergem in aceleasi localuri, plecam impreuna in vacante, ne simtim bine unele in compania celorlalte, suntem apropiate chiar daca uneori ne vedem rar.

Adevar sau minciuna?

Sa spui adevarul este, desigur, piatra de temelie a unei relatii cu o prietena apropiata, cu cea mai buna prietena sau chiar cu o prietena ocazionala de incredere. Dar cand este omiterea anumitor fapte sau informatii o chestiune de tact si cand este ea o lipsa de onestitate?

Ni s-a intamplat tuturor sa avem prietene cu probleme de orice fel. Sa le ascultam si sa fim nevoite sa dam sfaturi atunci cand ni se cer. Ei bine, ce facem in momentele astea? Ne spunem parerea sau spunem ceea ce vrea cea in cauza sa auda? Cum e mai bine sa actionam?

Daca ne spunem parerea si aceasta nu e in conformitate cu cea a prietenei putem fi acuzate de subiectivism. Daca spunem ce vrea sa auda asta ar insemna sa mintim.

Din pacate, oamenii cu greu accepta adevarul. Ei prefera sa faca scenarii si sa se invarta in jurul cozii.

“E greu sa spui adevarul, sa-l asculti e si mai greu, iar sa-l faci inteles e cel mai greu.”- Hagop Baronian (prozator armean)

Prietena la nevoie se cunoaste!

Cand apelam la prietene? Si cu ce scop? Daca cineva are o inalta stima de sine, solicitarea intervine in general dupa un succes. Cautam atunci incurajari. „Uite, iar am fost geniala!", pare sa spuna. Se intelege de la sine ca, cu timpul, aceasta devine enervanta...
Cele cu stima de sine scazuta, in schimb, au mai degraba tendinta de a se deschide spre ceilalti atunci cand au suferit un esec: prietena trebuie sa fie atunci langa ea pentru a-i asculta necazurile. Facand astfel, ele sporesc riscul de a-si crea o imagine de victima. Consolarea obtinuta va fi de altfel din ce in ce mai putin convingatoare, pentru ca prietenele lor sfarsesc prin a se plictisi de rolul de psihoterapeut…

Poem pentru prieteni de  Jorge Luis Borges

"Nu pot sa-ti dau solutii pentru toate problemele vietii, nu am raspunsuri pentru indoieli si temeri, dar pot sa te ascult si sa particip la zbuciumul tau.

Nu pot sa schimb trecutul si nici viitorul tau. Dar cand vei avea nevoie de mine voi fi alaturi de tine.

Nu pot sa te opresc sa nu te impiedici. Dar pot sa iti ofer mana, sa te ajut sa nu cazi.

Bucuriile , victoriile si succesele tale, nu sunt ale mele. Dar, sunt foarte bucuros cand te vad fericit.

Nu judec deciziile pe care le iei in viata. Ma limitez sa te sustin, stimulandu-te si ajutandu-te, daca imi vei cere.

Nu pot sa-ti fixez limitele activitatii tale, dar iti ofer sansa necesara pentru a spera mai mult.

Nu pot evita sa suferi cand o durere iti rupe sufletul. Dar pot plange cu tine si pot aduna bucatile sufletului tau…si tu vei fi din nou bucuros de viata.

Nu pot sa-ti spun cine esti si nici cine ar trebui sa fii. Pot numai sa te iubesc asa cum esti si sa fiu prietenul tau.

In aceste zile m-am gandit la prietenii si prietenele mele. Nu erai nici primul, nici ultimul si nici la mijloc.

Nu incepeai si nici nu incheiai lista.

Dormi fericit… Raspandeste vibratii de iubire… Stii ca suntem aici in trecere. Infrumuseteaza-ti relatiile!

Profita de oportunitati. Asculta-ti inima. Fii increzator in viata.

Pretind asa de putin… sa fiu primul, al doilea sau al treilea din lista ta...

Imi ajunge ca vrei sa-ti fiu prieten. Iti multumesc ca existi." 

Cu prietenie,

Simona :)