Mai avem multe de învățat

Din ce în ce mai mult, îmi dau seama că mai avem atât de multe de învățat.... noi, ca nație. Observ în fiecare zi, cât de lipsiți de profesionalism suntem și cât de ușor ne numim PR, organizator de evenimente, speackeri... cum fluturăm astfel de titulaturi, la modă, fără să știm să facem niște lucruri esențiale când vine vorba de meserie.

Seara trecută am fost la lansarea unui film. O lansare promovată în mass-media. Un film despre Arsenie Boca. În zilele pe care le trăim, când orice are legătură cu Arsenie Boca este un succes din start, mi-e greu să cred că tu, ca organizator, care ți-ai și promovat evenimentul,  nu îți imaginezi că va exista un mare interes. Precizezi că intrarea este liberă și stai liniștit... ocupând primele 2-3 rânduri ale sălii cu nume scrise pe hârtie pentru invitați. Oamenii vin, vin... nu au unde să se așeze. ”În picioare nu e voie, interzice ISU”, spune domnul de la pază. Sugerează  ca oamenii să se așeze pe scări. Un domn care își făcea aer cu o iconiță cu Arsenie Boca, spune colegului...de scară.. că ”Părintele e cu noi aici și nu are ce să se întâmple”. Nu de aceeași părere a fost paza, care după ce a spus stați pe scări, nu în picioare, își dă seama că ISU nu permite statul de scări.

Oamenii încearcă să se înghesuie câte doi pe un scaun...cam greu... Până la urmă trebuie să renunțe. De pe scări, se mută, iarăși, lângă perete. „Nu e voie lângă perete. Culoarul trebuie să fie liber”. În continuare câteva locuri sunt păstrate pentru invitații care întârziau să apară, în timp ce oamenii se uitau în toate direcțiile căutând un colțișor de scaun. 

Într-un final se ocupă și acele locuri. 
Un domn anunță că nimeni nu stă în picioare și nimeni nu stă pe scări, cine e în plus, față de locurile de pe scaun, trebuie să plece acasă.

La ușă, alte persoane. Se creează o mică îmbulzeală. Cei doi domni de la pază comentează pe sub mustăți...”nu vor să plece acasă!”. Mda... nu voiau să plece... veniseră la un eveniment anunțat a fi cu intrare liberă.

Nu dau sfaturi, nu organizez evenimente. Spun doar atât: când organizați un eveniment, nu uitați cui vă adresați, care este publicul țintă și nu aruncați cuvintele ”intrare liberă”, înainte de a solicita o înscriere prealabilă. Asta în cazul în care vă pasă de public. Mie, pur și simplu, mi-a fost milă de cei veniți acolo, cu dorința de a viziona un film, și nevoiți să plece acasă pentru că... au fost în plus.