Astăzi, în fața
blocului, s-a încins o horă. Chiuielile și muzica la acordeon răsunau de zor.
Se căsătorea careva, nu știu cine. Nu mi-am dat seama. Probabil vreo vecină. Ideea
este că mi se par o mare tâmpenie aceste tradiții transpuse în fața blocului.
Știu că există multe tradiții și sunt de acord că or fi frumoase, dar
desfășurate în fața blocului mi se par de prost gust. La fel de aiurea mi se
pare și ruperea turtei în fața blocului, înainte sau după, deja celebra horă. Cică procesul
standard este următorul: se ia mireasa, se aşează pe un scaun, i se rupe turtă
deasupra capului (pentru noroc şi belşug) după care se împarte invitaţilor.
Totul bine şi frumos, în afară de locul ales. De ce trebuie făcut lucrul
respectiv în faţă blocului?
Aş mai adaugă câteva astfel de tâmpenii: găleată cu apă în
faţă scării (ginerele pune banu') ; câteva dansuri inutile menite să distreze
invitaţii (gen dansul miresei, dansul mirelui) ; jarteaua, furatul miresei, mersul
la Arcul de Triumf la miezul nopții ( o tradiție bucureșteană), voalul schimbat
cu basmaua…
Ați înțeles! Nu-mi plac nunțile! J
Dacă mă voi mărita nu mă veți vedea în fața blocului jucând,
nu voi avea plicuri pe masă și nu voi chema toți oamenii pe care i-am cunoscut
în viața asta. Aș vrea o nuntă discretă. Nu vreau să se simtă nimeni obligat să
vină la nunta mea, să lase jumate din salariu în plic, să alerge de mama
focului după ținute speciale, să se simtă obligat să ”pozeze” că nu mai poate
de fericire că m-am măritat eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu