Pierdut sentiment de vinovăție. Îl declar nul!

Vinovăţia este unul dintre acele sentimente negative autodistructive care pot conduce la evenimente nefericite în viaţă, atrăgîndu-le ca un magnet.

De multe ori sunt bântuită de sentimente de vinovăție... vinovăție față de mine sau față de alții... Vinovăția este un sentiment care mă încarcă negativ, care mă secătuiește de energie. În astfel de situații încerc să-mi amintesc că nimeni nu este perfect și că nimeni nu are nicio vină, însă nu-mi iese de fiecare dată și atunci rămân blocată în problema cu pricina. Vina nu apare întotdeauna din mine și involuntar, ci de multe ori îmi este indusă de cei jur, cei care încearcă să profite și să mă facă să mă simt prost, astfel încât să obțină unele avantaje.

Se pare că noi, femeile, suferim de sentimentul de vinovăţie într-un grad mai mare decât bărbații. Parcă niciodată nu putem face destul....Femeile sunt educate să aibă grijă de alţii. Ca urmare, noi ne concentrăm asupra nevoilor altora. Când cealaltă persoană nu este fericită, indiferent de motiv, ne simţim responsabile, gândindu-ne fie că am determinat nefericirea, fie că trebuie să o remediem ori să o rezolvăm – sau ambele.

Vinovăţia poate lua mai multe forme: depresie, anxietate, sentimente de neadecvare, neadaptare, lipsa încrederii în sine, stimă de sine scăzută, tulburări psihice, incapactatea de a te iubi pe tine şi pe ceilalţi. 

Trăim sentimentul de vinovăţie pentru lucruri sau acţiuni care nu depind de noi… care nu pot fi influenţate de noi pentru că... pur şi simplu, nu este vina noastră.

Se întâmplă să mă simt vinovată:

- Când spun "nu"

Nu ştiu cum să refuz pe cineva. Pentru că, de felul meu, îi ajut pe toţi. Câteodată o fac ignorând problemele mele, uitând pur şi simplu de mine. Mai sunt momente în viaţă când, în ciuda eforturilor, lucrurile o iau pe alt făgaş, și NU MAI AM PUTEREA să mă implic. Deşi, poate că nimeni nu mă învinovăţeşte, pe mine mă chinuie vinovăţia.

- Când știu că ceilalți au așteptări de la mine

Atunci când știu că ceilalți au așteptări de la mine, mă simt de parcă car o mare greutate pe umeri și încep să mă doară umerii la propriu. Datorită presiunii, se întâmplă să clachez și atunci mă simt vinovată pentru că nu am reușit să fiu la nivelul așteptărilor celorlalți.

Sentimentul de vinovăţie este un mod de autopedepsire, nu are nimic constructiv! Condamnarea sau învinovățirea altor persoane reprezintă cea mai sigură cale a rămâne blocați în problema cu care ne confruntăm.

Pentru că afirmațiile repetate suficient de des se transformă în convingeri și generează întotdeauna rezultate, adeseori în feluri pe care nici măcar nu ni le putem imagina, recomand următoarea afirmație:

NU EXISTĂ VINĂ! MĂ ELIBEREZ DE NEVOIA DE A ÎNVINOVĂȚI PE CINEVA INCLUSIV PE MINE ÎNSĂMI!
MĂ IUBESC ȘI MĂ APROB! APRECIEZ TOT CEEA CE FAC!