Toscana: Pisa, Cinque Terre, Florența





În acest an am ales să-mi petrec ziua de naștere în frumoasa Toscana, mai exact: Pisa, Cinque Terre, Florența. O zi în Pisa, o zi în Cinque Terre și două zile în Florența....

Cum a decurs această vacanță?

Am plecat cu Wizzair către Pisa. Am stat aici 2 nopți. Cazarea luată de pe booking a fost foarte ok. Hotel Pisa Tower, plasat chiar lângă celebrul turn. Un hotel recent renovat, cu o gradină frumos amenajată, unde în fiecare dimineață ne beam cafeaua sub un portocal și privind către un palmier. O minunăție! Vă recomand acest hotel. Se ajunge foarte simplu și repede la el. De la aeroport am luat un autobuz, care ne-a lăsat chiar în fața hotelului.

PISA
Este un oraş cu apoximativ 90.000 - 100.000 de locuitori din regiunea toscană, aflat la gur de vărsare a râului Arno în Mediterană. Oraşul este capitala provinciei cu acelaşi nume, găzduind cel mai mare aeroport din regiune, aeroportul Galileo Galilei precum şi trei instituţii universitare recunoscute în întreaga Italie.

Ce am vizitat

Torre Pendente- Cel mai cunoscut obiectiv din Pisa este faimosul turn înclinat  construit în secolul al XII-lea şi având o înălţime de 55 m, care este însă doar una dintre structurile importante din punct de vedere arhitectonic şi artistic din Piaţa Miracolelor situată în nordul părţii vechi a oraşului. Pentru a vizita turnul  și a privi Pisa de la înălțime am plătit 18 euro.

Cheile Lugarno-  Podul Mezzo (Ponte di Mezzo), cel mai central, găzduieşte Jocurile Podului în fiecare an, în luna iunie. Puteţi admira unele clădiri remarcabile în timp ce va plimbaţi de-a lungul râului.
Pe Lungarno Mediceo se află: Palazzo Schiff, Palazzo Concioni şi Palazzo Toscanelli; pe Lungarno Pacinotti: Palazzo Agostani Venerosi, care găzduieşte Caffé dell'Ussero; Lungarno Galileo Galilei: Palazzo Lanfranchi, sediul Municipalităţii, Palazzo da Scorno, Palazzo Pretorio şi Palazzo Gambacorti, în stil gotic pisan.

Piazza dei Cavalieri- În piaţă se află Palazzo della Carovana dei Cavalieri, a cărui faţadă este complet acoperită cu graffiti, iar astăzi interiorul sau găzduieşte Scuola Normale Superiore. Pe partea stânga a pieţei se află Palazzo Dell'Orologio, un vechi spital al Ordinului Cavalerilor Sf. Ştefan, în a cărei construcţie au fost încorporate două turnuri pre-existente. Unul din aceste turnuri este cel în care Contele Ugolino şi fiii săi au fost lăsaţi să moară de foame în urmă suspectării lor de trădare.
Tot în piaţă, se găseşte Biserica Cavalerilor Sfântului Ştefan (Chiesa di Santo Stefano), o clădire proiectată al lui Giorgio Vasari, cu o faţadă splendidă de marmură. Partea de sud a pieţei găzduieşte faţada monumentală a Palazzo del Consiglio dei Dodici. Clădirea, proiectată de Vasari, a fost restaurată în 1603 şi are o faţada decorată în marmură albă.

Biserica Santa Maria della Spina- Această mică biserică pe malul râului Arno este o bijuterie extraordinară din Pisa gotică. Numele derivă din faptul că un ghimpe din coroana Lui Isus Hristos a fost păstrat timp de secole aici, acum fiind expus în Biserica Sf. Chiara. Biserica este acoperită în rânduri de marmură colorată şi decorată cu elegante turle. Decorul bogat în sculpturi a fost realizat de importanţi sculptori ai secolului al XIV-lea. În interior se găseşte statuia lui Andrea Pisano. Din păcate nu am admirat-o decât de afară, aceasta fiind închisă datorită reabilitării.

Museo delle Sinopie- După al doilea război mondial, multe dintre picturile murale ce au supravieţuit şi bucăţi de picturi murale de la Campo Santo din Pisa au fost desprinse de pe pereţi pentru a încerca să se conserve. S-a descoperit că schiţele artiştilor au supravieţuit dedesubt. Acestea au fost mutate în acest muzeu.

Baptisteriul- Forma baptisteriului a trebuit să evoce forma Sfântului Mormânt. În secolul al XII-lea, Nicola şi Giovanni Pisano au schimbat clădirea originală, prin completarea acesteia cu o coroană de arcuri. În interior, se poate admira frumoasă fântână folosită pentru botez şi, lângă altar, amvonul, lucrarea marelui Nicola Pisano.

Domul din Pisa- (Duomo di Pisa) a fost construit între secolele XI şi XII, dar mai târziu a fost supus unor diverse lucrări de restaurare, în special după marele incendiu din 1595. Faţada prezintă patru rânduri de coloane şi decoraţiuni din marmură colorată în partea inferioară. Toate suprafeţele externe sunt accentuate de linii orizontale de negru şi alb, cu o cupolă eliptică de influenţă islamică. Interiorul formează o cruce latină, fiind împărţit în cinci nave de către coloane de granit. Decoraţiunile originale au fost distruse aproape toate în timpul incendiului din 1595. O capodoperă a sculpturii gotice italiene din secolul al XIV-lea rămâne, amvonul lui Giovanni Pisano, precum şi absidă mozaicată.


Tips-uri:
- Nu mânca la terasele din zona Turnului. Nu este cea mai bună alegere!
- Bea un pahar de vin. Pisa este situată în cea mai renumită regiune producătoare de vin din Italia.
 Chiar dacă prețurile souvenir-urilor sunt cam aceleași peste tot, nu evita să negociezi, va merita! ;)
- Bucură-te de priveliște și de iarba verde, în Piața Miracolelor (Piazza dei Miracoli) . Stai întins pe iarbă privind cerul, te vei încărca energetic!
- Traversează râul Arno pe Ponte di Mezzo, fă o scurtă oprire pentru a fotografia casele frumoase de pe Lugarno, strada care mărginește râul și care poartă denumirea cartierelor pe care le străbate (Lugarno Mediceo, Lugarno Galileo Galilei....)
- Fă o plimbare pe Corso (stradă foarte animată, cu multe magazine ale unor firme celebre).

Din Pisa am pornit către Cinque Terre. Am luat trenul din statia  S.Rossore - până la Spezia (1 oră și 10 min, 8 euro). De acolo am luat un alt tren către Monterosso (ultimul sat din cele 5). Drumul a durat cam 20 de minute și a costat în jur de 2 euro.

CINQUE TERRE
Se află pe Riviera Italiană, în zona cuprinsă între Genova și La Spezia. Sunt 5 așezări străvechi, cocoțate pe munte, care împreună alcătuiesc Parcul Național Cinque Terre.

Monterosso al Mare
1. Monterosso al Mare este singurul sat cu plajă. Imediat din gară se coboară la plajă.

Tips-uri:
-          Așează-te pe nisip, ascultă valurile și bucură-te de peisaj. Este superb!
-          Savurează o înghețată. Nu sunt o mare devoratoare de înghețată, dar aici am mâncat cea mai bună înghețată!
-          Dacă vrei să-ți iei un magnet din Monterosso, poate ar trebui să te mai gândești puțin. Prețurile sunt mai ridicate, decât în Pisa de exemplu. Poți găsi magneți cu Cinque Terre și la vânzătorii ambulanți din Pisa.

Din Monterosso al Mare am luat trenul către Vernazza, apoi către celelalte sate. Fiecare drum a durat aproximativ 5 minute și a costat în jur de 2 euro, fiecare.

Important!
Biletele de tren trebuie validate în gară după ce le cumperi.

2. Vernazza. Numele Vernazza vine de la denumirea vinului local, care se numște Vernaccia și înseamnă ”al nostru”. Din anul 1080 sunt dovezi că a existat această așezare aici, existând chiar și o fortificație, deoarece existau pericolele atacurilor raidurilor de pirați. Astăzi, pe lângă turism, locuitorii se ocupă în continuare cu producerea uleiului de măsline, cu pescuitul și cultivarea viței de vie.

Ce am vizitat

- Castelul Doria. Pentru a ajunge la el, urci ceva, însă drumul este atât de încântător privirii încât uiți de oboseală.
Castelul a fost ridicat pe o stâncă abruptă şi, având în vedere situarea sa, precum şi adiţiile structurale pe care le-a primit în timp, are o formă destul de neregulată.
Este dominat de un turn impresionant despre care se cunoaşte, printre altele, că este cea mai veche parte din întregul complex arhitectural. Situat în centrul peluzei castelului, turnul oferă panorame extraordinare asupra satului Venanazza. Turnul este cunoscut pe plan local sub numele de Belforte. A suferit lucrări majore de restaurare în timpul secolului al XX-lea.

- Capela Santa Margherita, patroana orășelului.
Era destul de răcoare înăuntru și nu am zăbovit prea mult.

Tips-uri:
-          Plimbă-te pe străduțe, admiră casele frumos colorate! Te vei simți extraordinar!
-          Mănâncă cu încredere aici. Prețurile sunt ok, iar mâncarea delicioasă.
-          Fii atent să nu ratezi mica peșteră care se arată timidă printre case ( cum vii dinspre gară se află pe partea stângă). Peisajul care  te va întâmpina la ieșire este mirific.

3. Corniglia. Se află chiar în mijlocul zonei Cinque Terre, fiind al treilea sat, indiferent de unde vei începe numărătoarea. Este cel mai bine păstrat din cele 5 sate și face parte din Comuna Vernazza. Este un loc minunat, format din 3 laturi: o parte acoperită de viță de vie agățată de stâncile înalte, o parte o stâncă înaltă de 100 de metri, deasupra mării, iar pe ultima latură sunt case. Este singurul sat din Cinque Terre care nu are ieșire la mare, fiind cocoțat pe stâncă și cel mai înalt dintre ele.

De văzut!
Aici se află o veche fortificație genoveză, care datează din anul 1556,  pe o stâncă cufundată în mare și Oratoriul din secolul al VIII lea. Biserica Sfantul Pietro este atracția pricipală din sat și datează din anul 1334.

4. Manarola. Este cel mai mic sat dintre cele 5 care formează Parcul Național Cinque Terre, de pe Riviera Ligurică. Datează din secolul al XII lea. Este un sat un pic mai rustic decât celelalte și practic aparține de comuna Riomaggiore.
Are o singură stradă principală, care se oprește fix în mare. Pe toată lungimea străzii sunt parcate o mulțime de bărci.
La Manarola, începe Via dell’ Amore, care are o faleză lungă de 2 km, ce se termină în satul următor. La mijlocul Via dell’ Amore există un tunel pe ai cărei pereți sunt scrijelite diverse declarații de dragoste și jurăminte de fidelitate... multe lacăte prinse.

De văzut!
Biserica San Lorenzo, construită în stil gotic, cu un turn înalt.

5. Riomaggiore. Cel mai mare dintre cele cinci sate care compun Cinque Terre. Gara este mică și frumoasă, cu multe picturi ce zugrăvesc oameni lucrând la vie, ocupația principală a locuitorilor. Este renumit pentru istoria și vinul  produs aici.  Sciacchetra este cel mai renumit vin desert din zonă. Satul are multe străzi, pe care te poți plimba în voie, dar cea mai importantă este Via Colombo.

Noi, cel mai mult, am poposit în Monterosso și Vernazza. Asta pentru că nu am rezervat decât o singură zi pentru Cinque Terre. Acest traseu făcut cu trenul este o încântare. Toscana este exact așa cum o văzusem în filme. Totul pare a fi o vedere, în mărime naturală, pe care ai vrea să o iei acasă sau să o trimiți prin poștă prietenilor.
După acest traseu frumos, dar obositor, am luat trenul și ne-am întors la Pisa. A doua zi urma Florența.

FLORENȚA

Capitala regiunii Toscana din Italia, este un oraș apreciat pe plan internațional pentru concentrația mare de artă și arhitectură renascentistă. A servit ca un centru important pentru comerțul medieval, orașul dând naștere mișcării Renașterii italiene. Simulând un muzeu enorm de artă în aer liber, orașul Florența atrage milioane de turiști în fiecare an.

Cazarea în Florența nu a fost atât de strălucită ca cea din Pisa, asta pentru că noi căutăm să fie nu doar bine plasată dar și la un preț bun. Spun că nu a fost strălucită pentru că acea clădire era cam veche, și venind din minuantul hotel din Pisa, impactul a fost cam dur J) Însă nu am avut nimic de reproșat în ceea ce privește locația ( lângă Gară), curățenia și personalul hotelului. Și după cum se știe prețurile la cazare, în Florența, sunt mai ridicate decât în alte orașe. Am fost impresionată de cantitatea de pielărie pe metru pătrat ( o piață întreagă numai cu produse din piele) și de Dom. Impresionantă clădire! Această catedrală m-a făcut să exclam ”Uau!” și să rămân nemișcată privind-o preț de câteva minute.
În Florența am mâncat cea mai bună pizza vegetariană. Și tot în Florența ne-am amuzat de o așa zisă bere cu lămâie... ni s-a adus bere si felii de lămâie lângă J)
Cafeaua ne-am băut-o în fiecare dimineață la Mc Donald’s, asta și pentru că era la gară, adică la câțiva pași de noi.
Primul gând era să ajung la celebrul pod Ponte Vecchio, unde trebuia neapărat să-mi pun o dorință. Apoi, la celebra statuie cu  porcul care trebuia  atins pe nas pentru a te reîntoarce în Florența. Aveam pregătită lista cu obiectivele importante, așa că am pornit la drum...

Ce am vizitat

Piazza del Duomo. Este centrul religios al Florenţei. Aici se află catedrala şi impozantul său dom, unul dintre cele mai importante simboluri florentine, flancat de clopotniţa (Campanile) de sine stătătoare. În umbra catedralei se află Baptisteriul, cea mai veche clădire a Florenţei, un lăcaş de importanță spirituală şi artistică pentru mai bine de o mie de ani. O parte din operele de artă realizate de-a lungul anilor pentru decorarea acestor edificii au fost transmutate, pentru mai multă siguranţă, în cea de-a patra clădire ca importanță a pieţei, Museo dell'Opera del Duomo, un muzeu ascuns în spatele catedralei.
Domul, cea de-a patra catedrala că mărime a Europei, a fost începută în 1296 de către arhitectul Amolfo di Cambio (1245-1302). Scopul iniţial a fost acela de a reflecta importanța tot mai crescândă a Florenţei ca oraş, dar şi pentru a eclipsa catedralele rivale din Siena și Pisa.
Sfinţită în 1436, a fost "încoronată" cu una dintre cele mai mari cupole din Antichitate încoace, o capodoperă a ingineriei medievale proiectat, de Filippo Brunelleschi (1377-1466). Faţada multicoloră este de dată mai recentă, şi anume 1887; faţada realizată de Amolfo di Cambio a fost dărâmată în 1587.

Se intră gratuit în Dom, însă cozile sunt destul de lungi și ai nevoie de răbdare.

Ponte Vecchio. Este unul dintre cele mai speciale locuri din Florenţa. De-a lungul secolelor, a supravieţuit mai multor inundaţii şi distrugerilor provocate de războaie şi conflicte sociale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se spune că numai intervenţia personală a lui Hitler l-a salvat de la pieire - mareşalul Kesseling primise ordin să salveze podul de la distrugere în timpul retragerii naziştilor din oraş.
În timpul romanilor făcea legătură cu Via Cassia, un drum de importanță vitală ce lega Roma de principalele oraşe din nord. De aceea, timp de secole, acest pod a fost singurul loc de trecere peste Amo, chiar dacă structura sa de lemn a fost înlocuită mai multe ori la rând din cauza inundaţiilor. Podul din ziua de astăzi a fost construit în 1345, când şi-a primit şi numele actual, Ponte Vecchio (Podul Vechi), nume dat de florentini pentru a-l deosebi de Ponte Carraia (1218), cunoscut pe atunci drept Ponte Nuovo (Podul Nou).
Magazinele au apărut încă de pe timpul primului pod, în secolul al XIII-lea. Majoritatea aparţineau negustorilor de pește şi măcelarilor atraşi de faptul că îşi puteau deversa gunoaiele în râu. Apoi şi-au deschis ateliere aici tăbăcării, care-şi spălau pieile în apele râului înainte de a le tăbăci. În timp, s-a format o gaură chiar în mijlocul podului - care mai există şi asta-i pentru ca gunoaiele să fie aruncate direct în apa răului.

Astăzi pe Ponte Vecchio se vinde aur.

Palazzo Pitti. Puţine palate au o structură atât de impozantă precum Palazzo Pitti, a cărui construcţie a fost începută de familia Pitti, o dinastie de bancheri, în 1460. Acest proiect a fost atât de costisitor încât familia a fost nevoită să-l vândă în 1549, când palatul a fost cumpărat şi extins de către Cosimo I. Astăzi, găzduieşte mai multe muzee, dintre care cel mai important este Galleria Palatină, unde se află expusă mare parte din colecţia de artă a familiei Medici.
O colecție impresionantă care merită văzută. Sunt expuse nu mai puţin de 11 picturi de Rafael, cele mai renumite dintre ele fiind "Madonna della Seggiola" (1515) şi "Donna Velata" (1516), sau "Femeia cu văl" (cea care apare în tablou este amanta pictorului, fiica unui brutar din Roma). Mai multe figuri interesante pot fi admirate în cele 14 lucrări ale lui Tizian, cel mai renumit fiind "Tânărul englez" (1540) din cea de-a doua sală.
Cu biletul pentru Galleria Palatina poţi vizita şi Apartamentele Regale ale palatului, somptuos decorate. Cu biletul pentru Museo degli Argenti, unde se află o impresionantă colecţie de obiecte din argint şi alte obiecte de artă decorative, poţi vizita şi micuţul Muzeu al Porţelanurilor şi Grădinile Boboli. Prețul unui bilet care oferă acces la întreg Palatul este în jur de 24 de euro.
Am poposit în Grădinile Boboli, unde am reușit să ne odihnim puțin pe o bancă. De aici, de la Pitti, ai parte de o vedere de ansamblu a Florenței. 

În zona acestui Palat, se află și casa în care Dostoevski a scris ”Idiotul”. Asta am descoperit la fața locului. Privind clădirile din zonă am dat peste placa care oferea această informație.

Santa Cruoce. Cea mai fascinantă bazilică a Florenţei nu este numai un altar artistic - decorat cu fresce de Giotto şi alţii -, dar şi locul de îngropăciune a 270 dintre cei mai de seamă locuitori ai oraşului, printre care Galileo, Michelangelo şi Machiavelli. În imediata sa apropiere se află Cappella dei Pazzi, fosta sală capitulară a bisericii, considerată de mulţi drept cea mai reuşită creaţie renascentistă timpurie. Piazza Santa Croce se află în inima unuia dintre cele mai interesante cartiere vechi ale oraşului.

Galleria dell Accademia. Găzduieşte cea mai frumoasă opera renascentistă din câte există - "David" al lui Michelangelo.
Cei care doresc să o viziteze trebuie să se înarmeze cu multă răbdare deoarece cozile sunt interminabile (aceleaşi cozi sunt întâlnite şi la Galleria degli Uffizi).

Galleria degli Uffizi. Toate marile nume ale artei italiene se află aici, nu numai marii maeştri ai Renaşterii, dar şi pictori din perioada medievală timpurie, perioada barocă şi perioada de glorie a manierismului. Tot aici sunt expuse şi lucrările unor artişti de peste hotare, în special din Olanda, Spania şi Germania.

Museo dell Opera del Duomo. Piesa de rezistenţă este curtea interioară, unde tânărul Michelangelo şi-a sculptat arhicunoscută sa capodoperă "David". Astăzi, ea găzduieşte panelele ce au decorat "Porţile Paradisului" dinspre latura estică a Baptisteriului, creaţie a lui Lorenzo Ghiberti. Sala principală găzduieşte o serie de statui, majoritatea salvate după ce faţada catedralei realizate de Arnolfo din Cambio a fost demolată. Cele mai "atrăgătoare" sunt statuia "Sfântul loan Botezătorul" a lui Donatello şi cele două capodopere ale lui di Cambio: "Madonna con gli occhi di vetro", ai cărei ochi par că ne privesc dintr-o altă lume, şi statuia comică a depravatului Bonifaciual VIII-lea.

Piazza della Signoria. A fost considerată centrul civic. Aici se află Palazzo Vecchio, sediul administraţiei oraşului timp de şapte secole.

San Lorenzo. Este cea mai veche bazilică a florenţei - a fost fondată în 393 şi, timp de mai mulţi ani, a servit drept catedrală a oraşului.
Prima piesă de rezistenţă a bazilicii este tabloul lui Rosso Fiorentino "Lo sposa-lizio della Vergine" (1523) din cea de-a doua capelă, din partea de sud. În mijlocul navei se înalță două amvoane (1460), ale căror basoreliefuri din bronz sunt printre ultimele lucrări ale lui Donatelto, care, de altfel, este înmormântat în bazilică.

Mercato Nuovo. Este o piaţă acoperită situată în centrul istoric al Florenţei. Cea mai importantă atracţie de aici este Fontana del Porcellino sau Fântâna Porcului. 
Se spune că turiştii care ating nasul animalului se vor întoarce cu siguranţă în Florenţa. Florentinii mai numesc această piaţă şi Mercato del Porcellino, sau Piaţa Porcuşorului, datorită statuetei.

Piazza della Repubblica. A fost creată la sfârşitul secolului al 19-lea ca parte dintr-un foarte ambiţios proiect de modernizare şi reamenajare a centrului istoric al oraşului Florenţa.

În timpul perioadei Imperiului Roman, când oraşul era cunoscut sub numele de Florentia, Forumul Roman, inima politică şi comercială a oraşului, era situat aici. Mai târziu, în Evul Mediu, în această zonă se găsea principala piaţă de alimente a oraşului. O piaţă acoperită a fost construită aici în secolul al 14-lea – Mercato Vecchio, Piaţa Veche.

Tips-uri:
-          Dacă esți un împătimit al obiectelor din piele, fii pregătit! Există o piață întreagă numai cu astfel de produse, la prețuri accesibile. Ea se află în zona Dom-ului.
-          Nu uita să-ți pui o dorință pe Ponte Vecchio! Cică, se îndeplinește J)
-          Mergi la Mercato Nuovo și atinge nasul porcului. Sigur vei dori să te reîntorci în Florența și ăsta este un ritual pe care nu trebuie să-l treci cu vederea.
-          Nu pleca din Florența fără să mănânci o înghețată!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu