În singurătatea mea, eu iubesc!

Sunt singură de câțiva ani. În acești ani, mi-am pus tot felul de întrebări. De la cele clasice, de genul: ”de ce eu? de ce mie?”, până la unele ceva mai grele. M-am învinovățit. L-am învinovățit pe celălalt. Sunt momente în care singurătatea îmi pare un chin și momente în care îmi pare un dar divin. Uneori caut cu disperare un sens în singurătate, alteori nu caut nimic, iau lucrurile exact așa cum se întâmplă.

Zilele trecute am făcut o escapadă. Am luat trenul și am plecat la Câmpina, la un concert. Nu m-am aruncat cu capul înainte. Am analizat bine toate detaliile, aș putea spune chiar că am despicat firul în patru, înainte de a spune ”plec!”.

Bucuria că am făcut acel drum a fost enormă. M-am întâlnit acolo cu oameni dragi, am dansat, am cântat, am râs. M-am simțit liberă. Libertatea mi se pare partea cea mai bună a singurătății. Să poți face ce vrei, când vrei, fără să dai explicații, fără să întrebi pe nimeni dacă este oportun să faci o mică nebunie. Fără să stai cu grija că cineva te așteaptă acasă și tu întârzii…

Singurătatea mă ajută să mă canalizez pe dorințele mele. Singurătatea m-a învățat să-mi acord mai multă atenție mie și să-mi doresc să mă cunosc și să mă iubesc mai mult .

Trăim într-o societate care valorizează extrem de mult ideea de relație și de cuplu.  Acest lucru face ca singurătatea să pară ceva nefiresc și să fie percepută aproape ca o traumă.

De cele mai multe ori, căutăm cu disperare să facem parte dintr-o relație numai pentru a fi în rândul lumii, pentru a astupa gura lumii. Evident că nimeni nu-și dorește să trăiască singur până la adânci bătrâneți, însă dacă se întâmplă asta nu trebuie să disperăm.

Fiecare are soarta lui! Unora ne poate fi mai de folos singurătatea, cu avantajele și dezavantajele ei.  Nu cred că trebuie ca toată lumea să se căsătorească și să facă copii, însă cred că toată lumea trebuie să învețe să iubească, iar acest lucru începe cu iubirea de sine, pe care cel mai bine o înveți în singurătate.

Viziune

corpul meu ești copilul meu
te  iubesc și te accept exact așa cum ești
ești perfect
ești sănătos

ești exact așa cum tu te simți confortabil
ești darul lui Dumnezeu pentru mine

corpul meu ești copilul meu
te rog, Iartă - mă!
te iubesc, Mulțumesc! 

Corpul meu este copilul meu!

Roagă-te, vizualizează-te, iubește-te!

Spiritualitatea este o parte importantă a succesului nostru. Să stabilim o legătură cu Dumnezeu sau cu orice forță divină sau putere a Universului este primordial, dacă vrem să nu ne pierdem legătura cu noi înșine sau dacă vrem să o regăsim.

Dumnezeu nu face lucrurile în locul nostru, El face lucrurile cu noi, nu în locul nostru. Dumnezeu  nu va face ceea ce putem face singuri, și putem multe.

Dacă vrem ca dorințele, intențiile și visurile noastre să se realizeze, trebuie să le stabilim limpede.

Să știi ce vrei îți condiționează spiritul ca să acționezi astfel încât să-l obții.  Dacă știi doar ce nu vrei , spiritul nu are decât date negative pentru a-ți condiționa viața.

Așadar trebuie:

-          să știi ce vrei;

-          să dai importanță la ceea ce ai și nu la ceea ce nu ai;

-          să evaluezi cu sinceritate ce poți face, în loc să te gândești la ce nu poți face.

Asemeni rugăciunii, vizualizarea îți permite să te golești de energie negativă și să-ți faci plinul cu energie pozitivă.

Vizualizarea îți permite să intri în propria inimă pentru a descoperi ce vrei.  La fel cum toată lumea lumea poate să se roage, tot așa toată lumea poate să vizualizeze.  Vizualizarea înseamnă să faci liniște în sine și în jur, pentru a te concentra asupra vieții interioare uitând tot restul.

Este de ajuns să-ți acorzi 15 sau 30 de minute de liniște în fiecare zi pentru a te regăsi.

La fel ca și somnul, vizualizarea și rugăciunea sunt vindecătoare.  Îți dau ocazia să recuperezi energia pozitivă pierdută și să te eliberezi de tensiunile și energiile negative.  Vizualizarea îți permite să-ți faci plinul de visuri, de dorințe, să scrii scenariul unei vieți noi și să repeți rolul pe care îl vei avea acolo.

Rugăciunea și vizualizarea ne programează subconștientul, dar și gândurile.

“ Nu este nevoie de mai mult de 21 de zile pentru a ne programa subconștientul, pentru a programa calculatorul intern care ne guvernează viața. Dacă ți-ai petrecut viața întreținând gânduri negative, cu siguranță ele sunt deja bine înregistrate. Dar, dacă vrei, viața ți se poate schimba în 21 de zile. Da, întrucât acesta este intervalul de timp de care are nevoie o imagine mentală pentru a-și produce efectele.

După 21 de zile, nu vei fi transformat, dar procesul de schimbare va fi început în spirit și în subconștient și vei observa în fiecare zi îmbunătățiri. Gândurile trebuie să-ți fie pozitive.”

 ( Nora Redford, Schimbă-ți viața- o carte pe care v-o recomand din tot sufletul)

Când vizualizăm și ne rugăm în fiecare zi, nu pentru a face minuni ci pentru a descoperi ce vrem să facem cu viața noastră, încetăm să reacționăm în mod excesiv, întrucât descoperim omul care suntem de fapt în realitate.

Cum procedez eu ?                                   

1. Aprind o lumânare;
2. Privesc flacăra;
3. Mă rog;
4. Mă vizualizez așa cum îmi doresc să fiu;
5. Vizualizez viața pe care mi-o doresc;
6. Mulțumesc Divinității.

 Încearcă și tu! Te vei simți mult mai bine și mai împăcat cu tine însuți! 

Despre iubire fără frică!

Când este vorba de întâlniri, mulți dintre noi suntem excesiv de precauți și reținuți.

Oamenii funcţionează pe două niveluri (conştient şi inconştient), iar ceea ce se doreşte în plan conştient poate să nu coincidă cu ceea ce se doreşte în plan inconştient. O persoană îşi poate impune conştient să cunoască noi persoane, dar inconştient ea rămâne ataşată de o persoană din trecutul ei. Rezultatul? Persoana respectivă merge la multe întâlniri, dar nu poate lega nimic.

Deși dorim să avem satisfacții pe plan sentimental, nu suntem dispuși să riscăm.  Ne este teamă să nu fim răniți, să nu trecem printr-o experință nu tocmai plăcută prin care am mai trecut…O frică profundă de respingere și sentimente intense nerezolvate ne împiedică să ne bucurăm de iubire.

În spatele fricii de a iubi este, de cele mai multe ori, teama de a nu fi părăsit, dezamăgit, înșelat într-o relație în care am investit prea mult și am primit prea puțin sau deloc.

Această teamă de iubire se numește filofobie.

Noi suntem creatorii propriei noastre frici, fie că suntem conştienţi de acest lucru, fie că nu.

Datorită gândurilor noastre (greşite) despre dragoste, noi ne condamnăm să nu o trăim niciodată în forma ei cea mai pură.  Frica este energia care contractă, închide, se strânge în sine, o ia la fugă, se ascunde.

Frica ucide sufletul. Ucide povești de dragoste care ar fi putut avea un final fericit.

Astăzi mă întrebam dacă nu cumva de fapt sufăr de filofobie. Cred că punându-mi această întrebare revelatoare, aș putea spune, am aflat de ce în ultimii ani am avut numai relații eșuate.

Relația în care mi-am pus tot sufletul pe tavă s-a încheiat exact în modul în care mi-era teamă că se va încheia. Am atras exact finalul de care m-am temut.

Tot ceea ce a urmat după au fost numai relații de rodaj… au fost relații în care nu am mai crezut cu adevărat.

Oricât de mult îmi doresc să mă bucur de o relație armonioasă alături de un bărbat pe care să-l iubesc, să-l apreciez și cu care să mă sincronizez, teama mea interioară mă face să atrag numai bărbați fricoși, prinși în relațiile lor trecute și obositoare.

Pentru că mi-e frică atrag frica! 

Trebuie să mă eliberez. Doresc să mă eliberez.

Mă eliberez de orice tensiune, de orice teamă, de mânie, de vinovăție, de tristețe, de vechile mele limitări. Sunt în siguranță. Iubesc și sunt iubită. Respect și sunt respectată...

Mă bucur că am ajuns în punctul în care îmi înțeleg temerile și le înfrunt. Am nevoie de deblocare afectivă pentru a putea atrage o relație de cuplu armonioasă, așa cum conștientul meu o dorea și de care subconștientul meu se temea.  De astăzi nu mai există teama de iubire! Iubesc și sunt iubită! Ai înțeles, dragul meu subconștient? J

Nu mi-au lipsit niciodată poveștile

Poate că unele relații se nasc moarte din start, dar asta nu mă împiedică să-mi trăiesc povestea. Uneori o poveste chinuită și trasă de păr, alteori o poveste pasională dar nefinalizată.

Un an, cinci încercări

-          O să-l recunosc? O fi el cel din poze? Oare îmi va da țeapă?

-           Ce contează! Noi ne vedem de treabă. Dacă vine bine, dacă nu, iarăși bine.

-          Așa e! Ai dreptate. Nu am făcut drumul ăsta special.

Niciodată nu pleca cu idei preconcepute și nu-ți pune speranțe prea mari în oamenii pe care nu-i cunoști decât prin scris. Atât de bine se descurcă să flirteze online și atât de tolomaci pot fi în “real life”…

A venit la întâlnire, s-a purtat ca un gentleman chiar dacă de multe ori stătea cu ochii pe ceas de parcă l-ar fi așteptat cineva acasă… Nu, nu era căsătorit și din câte spunea era chiar singur, însă ceva se întâmpla în mintea lui.

În afara unor țineri de mână, a unor complimente și a dărniciei lui nu am aflat mai nimic. Nu am reușit să-l cunosc mai mult decât o făcusem virtual. Ba din contră , virtualul îl avantaja mult mai mult decât realul.

-          Îmi plac bărbații care mă amuză. Cred că suntem pe aceeași lungime de undă!

-          Da, suntem. Și eu simt asta!

-          Cu tine rezonez, ce să fac?!

-          Păi, viața ne împinge în direcția asta. Nu ne putem opune.

Te poți aventura într-o întâlnire fulgerătoare, însă încearcă să-ți protejezi sufletul, să nu-ți pui speranțe…. dacă poți, cât poți….

Multe dintre noi avem prostul obicei de a ne iluziona mai ales atunci când avem senzația ca El ar fi varianta noastră feminină. Spune exact ceea ce noi gândim. Simte exact ceea ce noi ne dorim.  Și totuși…. nu suntem noi cele alese.

-          De când te-am văzut numai la tine mă gândesc! Îmi pare rău că nu am profitat de momentele în care erai aici. Mi-ar fi plăcut să te țin  de mână, să te sărut… Vino, te rog, la mine! Eu te iubesc!

-          Frumos scrii! Nu știu ce iubire ar putea fi asta, dar dacă tu zici…

-          Chiar  m-am îndrăgostit și te vreau lângă mine!

-          Voi încerca să vin, oricum trebuie să mai ajung în orașul tău pentru a-mi rezolva niște probleme,  însă nu-ți promit nimic. Ai putea încerca să vii tu, dacă chiar îți sunt atât de dragă!

-          Da, mă voi interesa cum e cu viza… îmi doresc să fim împreună!

Nu te baza niciodată decât pe tine însăți! Gândește și analizează ce îți poate aduce bun drumul către celălalt, fie că este vorba despre un drum la propriu sau de un drum al sufletului tău către un alt suflet.

Fii precaută, dar ține cont și de vorba care spune “mai bine să-ți pară rău de ce ai făcut decât de ceea ce nu ai făcut!”.

Unele povești încep frumos și se termină dezastruos. Timpul însă știe să șteargă ce a fost urât, numai să-i dai voie. Învață să ierți. Iartă-l pe celălalt și iartă-te pe tine! Învață din fiecare experiență câte ceva!

-          Am făcut eu un scenariu, dar se pare că nu mi-a ieșit! Ce zici, ieșim la o cafea?

-          Da, cam greu cu scenariile! Nu sunt adepta lor! O să ieșim, dacă tot ai spart gheața!

Unele întâlniri au ceva din Seinfeld… Cu toții avem oareșce emoții la o primă întâlnire și e normal să fie așa. Ne ferchezuim și vrem să dăm bine în peisaj, dar ce te faci când pe capul domnului cu pricina zărești ceva ce indică noroc eliminat de o zburătoare?  Să-i spui? Nu, s-ar simți prost! Atunci taci, îi asculți cu interes poveștile și te uiți pierdută la scăfârlia lui, spunându-ți: ”ăsta chiar e un om norocos!” Dar asta nu te-ar împiedica să ai o relație, ci faptul că nu aveți puncte comune… ba da, aveți… și el își dorește o relație serioasă, copii și toate cele, ca toți bărbații la o primă întâlnire. Cu toate astea, mai bine spui “pas”…

-          Îmi placi! Mi-ar plăcea să te cunosc!

-          Mulțumesc frumos!

-          Ce zici, ieșim la o cafea?

-          Poate, într-o zi, cine știe!

Este susceptibil cel care este sensibil în amorul propriu. La originea acestei „dispoziții de a se supăra ușor“ se găsește o fragilitate narcisiacă ?!

Există trei feluri de hipersusceptibili: timizii, care nu au o stimă de sine suficientă; personalitățile narcisiste, care se gândesc că sunt superioare celorlalți și că au dreptul la un tratament favorizat; sensibilii paranoici, care se simt persecutați.

În oricare categorie s-ar afla, totul poate fi rezolvat în doi!

Nu persecut pe nimeni, dar atunci când zic că mă simt rău ( fizic sau emoțional) chiar asta mi se întâmplă. Nu mi se pare corect ca celălalt să se supere și să ma ignore. Mi se pare de bun simț să fiu întrebată care este problema mea…

Oare, până la urmă, o relație “cu de toate” îmi este și mie sortită?

Caută-mă tu!

Poveștile cu prinți și prințese au animat copilaria fiecăruia dintre noi

Multe persoane râd  sau  zâmbesc când vine vorba despre prinți sau prințese. Cică nu există așa ceva. Eu cred că există.

Prințul Charles al Regatului Britanic și alți asemenea  sunt o realitate, nu-i așa? :D 

Bine, nu la astfel de prinți mă gândesc acum, am vrut doar să dau un exemplu... 

Dacă tastezi cuvântul "prințesă" și dai un "search" pe google paginile în limba română îți oferă 90% numai informații despre manele...Poate că și acest lucru ne face pe mulți dintre noi să luăm în râs acest cuvânt.

În viziunea mea "prinț" exprimă cu totul altceva...

Eu mă gândesc la “prințul meu”. Îl aștept pe “prințul meu”.

Bărbatul potrivit pentru mine înseamnă “prinț”. Și dacă până acum am întâlnit numai “broaște”, mai mult sau mai puțin râioase,  știu sigur că prințul meu este undeva în lumea asta mare și într-o zi mă va găsi. L-am căutat și eu, însă se pare că nu am ales drumul potrivit. Oricum, recunosc că nu am o orientare prea bună în spațiu. :D Și probabil că, până să găsești prințul trebuie să săruți multe broaște...

Însă el cu siguranță va găsi drumul către mine, către sufletul meu.

Fiecare fată/ femeie este o prințesă  și fiecare prințesă merită un prinț, un bărbat care să știe ce și când să-i ofere fără ca măcar ea să ceară. Care știe și simte mai mult decât ar putea să exprime ea în cuvinte.

Nu știu dacă poveștile de dragoste dintre prinți și prințese durează 3 ani sau dacă ei vor trăi fericiți până la adânci bătrâneți. Sigur și în lumea lor există monotonie însă respectul, dragostea și afecțiunea depășesc, cu siguranță, monotonia. Uitați-vă la părinții și bunicii noștri, oare cum au putut ei să conviețuiască zeci de ani împreună? De ce nouă ne pare aproape imposibil? Poate pentru că am uitat să mai credem în prinți și prințese…

Iubirea adevarată nu cred că există doar în filme și cărți. Eu cred că iubirea adevarată chiar există. Sunt convinsă de asta!  Și dacă nu am întâlnit-o până acum probabil că nu am fost pregătiți pentru ea, am fost acaparați de cu totul și cu totul altceva, dar într-o zi fluturii ne vor invada stomacul și vom ști că aceea este povestea noastra. O poveste cu un prinț și cu o prințesă.

PS: Mă gândeam cum să numesc această postare, aceste gânduri și mi-am amintit de melodia celor de la Taxi - "Jumătatea mea".  Mi se pare potrivită  :)

Daruieste si primeste iubire!

Iubirea unilaterala poate functiona o perioada, dar relatia tinde sa se destrame pentru ca apar anumite frustrari de ordin afectiv …

Cand unul iubeste si celalalt doar, cel mult, apreciaza iubirea celuilalt totul se va narui la un moment dat. Universul celui care iubeste se va prabusi, iar celalalt va ramane doar cu un sentiment de mila si poate cu regrete fata de sufletul pe care nu a reusit sa-l inteleaga.

Socio-psihologul francez Jacques Salome spune: „Nu e de ajuns sa ii spun te iubesc daca nu pot primi toata aceasta dragoste in mine. Nu e de ajuns sa vreau sa fiu iubit daca relatia mea nu este in acord cu darul iubirii primite. Nu e de ajuns sa ma las iubit daca nu sunt sigur de propriile mele sentimente. Dar uneori e de ajuns sa-mi asum riscul de a spune toate acestea si mai multe pentru a incepe sa construim impreuna dincolo de intalnire, o relatie plina de viata”.

Avem nevoie sa traim povesti de dragoste reciproca, iar afirmatiile pozitive ne pot veni si ele in ajutor!

 

Daruiesc iubire! Primesc iubire!

Merit sa iubesc si sa fiu iubita! Merit sa fiu si  sa ma simt protejata si respectata!

Nu ma pot multumi cu mai putin decat am nevoie!

Aleg sa ma simt libera de orice frica si grija!

Gasesc si experimentez iubirea, pacea si bucuria!

Pot elibera trecutul si pot ierta pe toata lumea, inclusiv pe mine insami!

Doresc eliminarea toxinelor din inima, inlatur vechile suferinte fata de toate iubirile din trecut!

Sa iubiti si sa fiti iubiti, dragii mei!

Travaliul iubirii

"Indragosteala" vine cu multa agitatie interioara....
Daca lipseste feedback-ul puzzle-ul e incomplet... 
Realizezi ce ti se intampla... Iti lasi lacrimile sa curga... Simti cum o greutate imensa iti apasa pe umeri... apoi pe cap, parca un pic ti-e si greata si  nici cu tensiunea nu stai prea bine...
Noroc ca totul trece, altfel am fi ajuns cu totii ... scheleti ambulanti!
"Indragosteala" e usor ciudata!

Elogiu trupului tau

„Un corp care este judecat, disciplinat sau abandonat este intotdeauna tratat prost, pentru ca nu este simtit la adevarata valoare“, spune Erick Dietrich, psiho-somato-terapeut.
Daca nu il simti din interior, nu ii poti furniza ingrijirile de care are nevoie.
 Prima etapa pentru a-ti resimti corpul este sa-l lasi sa existe, ascultandu-i cerintele.

"Totul se petrece doar in mintea ta" - majoritatea dintre noi au auzit aceasta expresie mai mult de o singură data in viata cand ne plangeam de o suferinta fizica oarecare sau de o dificultate emotionala... Si cu toate ca s-ar putea sa fi negat, probabil ca am banuit in secret ca era adevarat. Problema este ca simpla intelegere intelectuala ca "totul se petrece doar in mintea mea" nu ajuta. Asa cum subliniaza adeseori Osho in discutiile sale, stratul subtire al mintii constiente - partea prin care intelectul intelege ceva - reprezinta numai zece la suta din realitatea noastra. Straturile inconstiente sunt cu mult mai mari si, cand nu ne aflam in contact cu ele, pot sa fie cu mult mai puternice.

Iata cateva idei desprinse din cartea "Echilibrul corp-minte" a lui Osho.

Urmeaza-ti corpul. Nu incerca in niciun fel sa-ti domini corpul. Corpul este fundamentul tau. O data ce ai inceput sa-ti intelegi corpul, 99% din mizeria din viata ta va disparea pur si simplu.
Insa tu nu asculti. Corpul spune: "Opreste-te nu manca!", tu continui sa mananci, iti asculti mintea. Mintea spune: "Este foarte gustos, delicios. Inca un pic." Tu nu-ti asculti corpul. Stomacul spune: "Stop! Ajunge! Sunt obosit", insa mintea spune: "Uite ce gust, inca putin". Continui sa asculti mintea. Daca asculti corpul 99% din problemele tale pur si simplu vor disparea si procentul care va ramane va fi reprezentat doar de accidente, nu de probleme reale.

Mintea este nesabuita, corpul este intelept. Iar daca ai patrunde in profunzimea corpului, exact in acele profunzimi iti vei descoperi sufletul. Sufletul este ascuns in profunzimile corpului.

Corpul sustine tot ceea ce faci. Iubesti, corpul te sustine. Urasti, corpul te sustine. Vrei sa ucizi pe cineva, corpul te sustine. Indiferent ca este vorba despre compasiune, , dragoste, furie, ura- din orice punct de vedere corpul te sustine. Esti inradacinat in corp, esti hranit de corp. Chiar si cand descoperi cine esti, corpul te sustine.
Corpul este prietenul tau, nu este dusmanul tau. Asculta-i limbajul, decodeaza-i limbajul si incetul cu incetul, pe masura ce patrunzi in cartea corpului si ii intorci paginile, vei deveni constient de intregul mister al vietii.

Respecta-ti corpul, iubeste-ti corpul, ingrijeste-ti corpul!

Majoritatea problemelor sunt psihosomatice pentru ca trupul si mintea nu sunt doua lucruri separate. Mintea este partea interioara a corpului, iar corpul este partea exterioara a mintii, astfel incat orice poate sa inceapa in corp si sa ajunga in minte sau invers: poate sa inceapa in minte si sa intre in corp. Nu exista nicio diviziune, nu exista niciun compartiment etans.

Corpul te serveste 70, 80, 90, chiar si 100 de ani si nu exista niciun alt intrument pe care stiinta sa fi fost capabila sa-l inventeze si care sa se compare cu el. Complexitatea sa, miracolele pe care le face incontinuu pentru tine... si tu nici macar nu-i spui multumesc. Iti tratezi corpul ca si cum ar fi dusmanul tau, insa corpul este prietenul tau.
Are grija de tine din toate punctele de vedere cu putinta, in timp ce esti treaz si in timp ce dormi. Cand dormi si pe piciorul tau incepe sa mearga un paianjen, piciorul il arunca jos fara sa te deranjeze pe tine. Piciorul are un mic creier al lui. Astfel, pentru  lucrurile marunte nu trebuie sa se recurga la sistemul central, sa se ajunga la creier- piciorul poate sa faca el insusi atata lucru.

Nu lupta impotriva corpului. Nu este dusmanul tau, este prietenul tau. Este darul pe care ti l-a facut natura. Este parte a naturii Este legat de natura din toate punctele de vedere imaginabile. Esti legat de respiratie, esti legat de razele de soare, de parfumul florilor...
Aflandu-te in armonie cu trupul tau, vei fi in armonie si cu natura, cu existenta.
Respecta viata, venereaza viata!
Viata consta in lucuri marunte, prin urmare daca esti interesat de lucruri mari, iti va lipsi viata.

Intreaga noastra educatie creeaza tensiuni in noi. Iar tensiunea fundamentala este ca nu faci ceea ce "ar trebui" sa faci.
Fa ceea ce natura ta vrea sa faca, fa ceea ce tanjesc calitatile tale interioare sa faca. Ascultandu-ti propria ta inima, vei incepe sa mergi in directia cea buna, fara sa te intrebi vreodata ce e bine si ce e rau.
Nu asculta regulile impuse din afara. Nicio regula impusa nu poate fi buna, pentru ca regulile sunt inventate de oameni care vor sa te conduca.
Uita ca ti s-a spus: "asta e bine si asta e rau". Viata nu este atat de fixa. Lucrul care este bun azi poate sa fie rau maine, lucrul care este rau in acest moment poate sa fie bun in urmatorul.

Cel mai simplu lucru din existenta este sa fii tu insuti.
Nu necesita niciun pic de efort, te afli deja acolo.

Viata este alcatuita din 99% extaz si doar un procent de durere. Insa vietile oamenilor constau 99% din durere si doar un procent de extaz, totul este cu fundul in sus.
Fii tot mai constient de placere, bucurie, de lucrurile pozitive, de flori, de marginile argintii ale norilor intunecati.

Incearca sa fii mai sensibil fata de corpul tau. Asculta-l, iti tot spune o multime de lucruri, dar tu esti atat de concentrat asupra mintii, incat nu-l asculti niciodata.
De cate ori exista un conflict intre mintea si corpul tau, corpul va avea aproape intotdeauna dreptate, deoarece corpul este natural, mintea este formata de societate, corpul apartine naturii nesfarsite si mintea apartine societatii, societatii tale, vremii, timpului. Corpul are radacini adanci in existenta, mintea doar pluteste la suprafata.  Insa tu iti asculti intotdeauna mintea, nu-ti asculti niciodata corpul.


Spune macar din cand in cand:

"TE IUBESC CORPUL MEU, ESTI DARUL LUI DUMNEZEU PENTRU MINE!"

Înger, îngerașul meu.....

Îngerul păzitor.....

• Este trimis de Dumnezeu să aibă grijă de noi și este unic pentru fiecare persoană.

• El ne veghează plin de dragoste de la naștere și până la părăsirea corpului fizic prin așa zisa moarte, când ne conduc înapoi în cer.

• Îngerul păzitor este cel care ne inspiră, ne ghidează, ne apară în mod tainic.  

• Iubirea îngerului pentru om este limpede, pură, puternică, constantă, nu e supusă unor suișuri și coborâșuri, nici relaxării, uitării sau infidelității cum se petrece în prieteniile lumești.

• Iubirea îngerului păzitor derivă din iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, este deci parte din această iubire divină.Ne iubește și ne acceptă așa cum suntem, uneori mai triști, altădată mai orgolioși, mai aroganți, mai agresivi sau pesimiști.

• Tot timpul ne călauzește, ne îndrumă, ne protejează, altfel spus, veghează asupra noastră și doar asupra noastră. "Grija" Lui este să ne fie nouă bine, dar nu binele pe care-l înțelegem noi în mod curent, ci un bine al spiritului, care implică fenomene pe care de multe ori nu le înțelegem prea ușor. Dar cu ajutorul Lui putem descifra aceste fenomene, care de fiecare dată se constituie în lecții de viață.  

• Face tot ce ține de El pentru a ne ajuta, în orice moment. Restul, ține de noi. 

• Îngerul păzitor ne acceptă așa cum suntem, fără să ne judece, să ne critice sau să se supere pe noi.

• Caută să ne aline suferința și să ne ajute să învățăm din greșeli, astfel încât să nu le mai repetăm și să ne creăm iarăși motive pentru a suferi.

• Îngerul păzitor este la dispoziția noastră tot timpul, iar tot ceea ce face, chiar rostul lui de a fi, este spre binele și evoluția celui căruia i-a fost dat să-l vegheze.

• Ne iubește și ne ajută chiar și atunci când nu credem în El, când uităm de prezența Lui, când nu-L băgăm în seamă, și toate acestea fără a cere de la noi nimic în schimb.   

Doamne, îngerașii tăi fie păzitorii mei!

Amin!

 
Recomand:

Cărţi oracol Mesaje de la îngerii tăi

Cum să ne auzim îngerii

Minunile vindecătoare ale Arhanghelului Rafael

Numere de înger 101

Vindecarea cu îngeri

Vise cu îngeri

Despre ÎNGERI

A asculta ingerii inseamna de fapt sa le rezervam un spatiu al linistii, iar apoi sa le permitem sa ne elibereze fiinta de tensiuni si preocupari care ne tin ancorati in realitatea trepidanta. Revenim astfel la noi insine cu sentimentul ca apartinem intregului Univers.

Biblia nu ne ofera decat numele a trei ingeri: in ordinea aparitiei, ea il citeaza pe Rafail (Rafael) , in Cartea lui Tobias, apoi pe Gavriil (Gabriel), in Cartea lui Daniel, si in final pe Mihail , in Cartea lui Daniel, dar si in Capitolul lui Iuda si in Apocalipsa. Foarte devreme, traditia crestina i-a desemnat pe acesti ingeri ca fiind trei arhangheli, un termen care s-ar traduce astazi prin "conducatori ai ingerilor".

Care sunt modalitatile de a-i chema pe ingeri in ajutor ?
Exista mai multe feluri de a-i chema pe ingeri in ajutor. Cuvintele pe care le folositi sunt mai putin importante, pentru ca ingerii raspund la "rugaciunea inimii voastre", care este alcatuita din sentimente, dorinte, si probleme adevarate. Ingerii au nevoie sa-i chemati in ajutor pur si simplu datorita liberului vostru arbitru. Prin urmare, nu e important cum cereti, ci doar ceea ce cereti.
             Sa spuneti
Formulati-va cererea cu voce tare, fie direct catre ingeri, fie catre Dumnezeu ( rezultatele sunt aceleasi, fiindca Dumnezeu si ingerii actioneaza impreuna )
          Sa ganditi
Chemati ingerii in ajutor in gand. Ingerii va aud gandurile cu iubire neconditinata.
          Sa scrieti
Transmiteti ingerilor ce aveti in suflet, printr-o scrisoare.
          Sa vizualizati
Pastrati in minte o imagine a ingerilor care va inconjoara pe voi si pe cei pe care ii iubiti.
          Sa afirmati
Exprimati-va recunostinta, multumind ingerilor pentru ajutor.

Eu am decoperit “terapia cu ingeri” prin intermediul autoarei Doreen Virtue. Ma bucur ca Dumnezeu mi-a scos in cale aceste carti si spun cu mana pe inima ca, intr-adevar, nimic nu este intamplator!  Constientizarea faptului ca ingerii sunt alaturi de mine si comunicarea cu ei m-au facut sa ma regasesc.

“Terapia cu ingeri”  pentru mine este o infuzie de speranta si incredere...

Cei mai cunoscuti ingeri:

Sursa foto: icoanepelemn.ro

-          Arhanghelul Mihail

Mihail ii inspira pe cei care trudesc in singuratate si intotdeauna este gata sa intinda o mana de ajutor celui aflat in necaz sau suferinta. Il putem ruga pe Arhanghelul Mihail sa ne ajute sa ne controlam si sa ne depasim tendintele negative care exista in fiinta noastra. De cate ori ne simtim depasiti de evenimente sau situatiile vietii par sa se deruleze implacabil , el ne poate ajuta sa avem o viziune mai elevata, spirituala, inteleapta asupra vietii noastre. Misiunea lui este sa ne ghideze si sa ne protejeze impotriva nedreptatii si sa ne ajute sa ne deschidem catre ceea ce este etern si nepieritor. Il putem ruga sa ne ajute in orice situatie in care ne simtim coplesiti sau singuri si avem nevoie de ajutor.
“Arhanghele Mihail, te chem in ajutor acum! Te rog sa tai legaturile bazate pe teama, prin care mi se fura energia si vitalitatea.Arhanghele Mihail, te chem in ajutor pentru a ma curata de efectele negative ale fricii.  Iti multumesc!”

Sursa foto: icoanepelemn.ro

- Arhanghelul Gavriil (Gabriel)
El ne poate ajuta sa spunem adevarul in mod deschis si sincer, sa ne respectam pe noi insine, sa ne lasam ghidati de intuitie si de vocea noastra interioara. Darul cel mai important pe care ni-l ofera Gabriel este acela de a ne ajuta sa devenim mai puternici si de a ne face mai constienti de faptul ca fiecare dintre noi avem propria noastra contributie in trezirea umanitatii la spiritualitate, prin simplul fapt de a ne manifesta noi insine asa cum suntem cu adevarat. El ne ajuta sa descoperim care este calea cea mai potrivita de urmat pentru noi. 
“Arhanghele Gavriil  ajuta-ma sa ma perfectionez, sa am incredere in talentele mele. Ajuta-ma la renasterea oricarui aspectal vietii pe care il simt blocat. Apara-ma! Iti multumesc!”

Sursa foto: dervent.ro

-          Arhanghelul Rafail (Raphael)
El ne asista in efortul nostru de a ne vindeca atat corpul cat si mintea si inima. El ne ajuta sa atingem starea de sanatate si implinire. El ofera ajutor tuturor celor care sufera si au nevoie de vindecare si atunci cand este permis le alina durerile.  Atunci cand ne deschidem inimile catre vindecarea spirituala, Rafael este cel care ne ghideaza catre terapeuti, vindecatori sau personae care ne pot indruma si ajuta. Cu cat devenim mai constienti de responsabilitatea care ne revine in procesul de autovindecare , el ne ajuta sa intram in contact cu sufletul nostru, care in mod tainic stie ce este mai bun pentru ca noi sa ne restabilim starea de sanatate si vitalitate.
Rafael ne poate ajuta sa intelegem lectiile tainice pe care le avem de invatat din fiecare boala cu care ne confruntam si ne ajuta sa ne autocunoastem si sa invatam din suferintele cu care ne confruntam. Atunci cand optam pentru un mod sanatos de viata acest inger este alaturi de noi.
Este singurul arhanghel , in afara de Mihail si Gabriel recunoscut si acceptat atat de biserica ortodoxa cat si de cea catolica, numele lui gasindu-se in “Cartea lui Tobit”. In textul romanesc numele lui apare sub forma ortodoxa Rafail  si este prezentat ca un mare inger, care are puterea de a vindeca si a lega demonii bolii.

“Prin numele lui Dumnezeu Preasfant, te chem arhanghele Raphael , pentru a ma ajuta in acest ceas in care am nevoie de  protectie, vindecare si iubire. Aici si acum. Iti multumesc!”
“Doamne Dumnezeule, stiu ca Tu m-ai creat in perfectiune dupa chipul si asemanarea Ta. Va rog pe Tine, pe Duhul Sfant si pe arhanghelul Raphael , sa ma ajutati sa cunosc si sa traiesc aceasta stare de sanatate in trupul meu material.  Doresc sa elimin orice ganduri si comportamente care au creat boala si durerea. Amin!”

* In luna noiembrie, in ziua a opta, in calendarul ortodox este pomenirea Soborului mai-marilor Arhangheli Mihail si Gavriil (si Rafail), si al tuturor cerestilor puteri celor fara de trup.

Daca doriti sa aprofundati acest subiect va recomand, cu drag, doua dintre cartile autoarei Doreen Virtue:

Doreen Virtue

A scris peste 30 de cărţi, publicate în milioane de exemplare în toată lumea, iar cea mai bună carte a sa, Vindecarea cu Îngeri, este editată din Mai 2007 de Editura ADEVĂR DIVIN.

Doreen Virtue este o clarvăzătoare cu calităţi deosebite, deţinătoare a diplomelor de Ph.D., M.A. şi B.A. în psihologia de consiliere. Fost director al unui program de recuperare pentru adolescenţii dependenţi de droguri şi alcool, Doreen lucrează acum cu Terapia prin Îngeri, în activităţile de scriitor şi profesor. Doreen este autoarea cărţii Copiii Indigo: Cum să-i hrănim şi să-i îngrijim , iar printre celelalte titluri ale numeroaselor ei cărţi se numără Mesaje de la Îngerii Tăi (volum şi cărţi cu oracole), Vindecarea cu Îngeri (volum şi cărţi cu oracole), Terapia cu Îngeri şi Calea purtătorului de lumină. A scris peste 30 de cărţi, publicate în milioane de exemplare în toată lumea, iar cea mai bună carte a sa, Vindecarea cu Îngeri, este editata din Mai 2007 de Editura ADEVĂR DIVIN.

Din 1989 ţine în întreaga lume prelegeri, seminarii despre spiritualitate şi sănătate mentală şi conferinţe. Pentru informaţii despre seminariile şi produsele lui Doreen, sunteţi rugaţi să vizitaţi: www.AngelTherapy.com.

Fiică a unui vindecator Christian Science, Prof. Dr. Doreen Virtue este a patra generaţie de metafizicieni, iar în practica ei de consiliere, ca şi în scrierile sale, îmbină fenomenele parapsihologice, vindecarea angelică, psihologia şi principiile spirituale ale Cursului în Miracole (A Course in Miracles). Peste cei douăzeci de ani de experienţă clinică includ şi faptul că a fondat şi a condus un spital psihiatric pentru femei, a condus un program psihiatric pentru adolescenţi şi a practicat psihoterapia într-un cabinet particular.

În plus, Prof. Dr. Doreen Virtue este membră a Institutului American de Hipnoterapie, unde predă dezvoltarea calităţilor parapsihologice şi de medium.

Aici Carti Doreen Virtue 

Gandesc! Gestionez! Hotarasc!

Tocmai am terminat de citit o carte pe care v-o recomand din tot sufletul!
Se numeste "Cheile secretului" de Daniel Sevigny. Este un besteseller mondial care explica legea atractiei. Aceasta carte este un adevarat manual practic despre tehnica organizarii gandirii.
De aproape douazeci de ani, autorul preda aceasta metoda in intreaga lume si zeci de mii de persoane o aplica in viata lor de zi cu zi, atat in America, cat si in Europa. Faptul ca atatea persoane continua s-o utilizeze zilnic constituie fara indoiala dovada ca tehnica este usoara si mai ales eficace.

Iata cateva idei si formule de atragere a fericirii:

- Legea atractiei

• Tot ce se traieste in interior se reflecta in exterior!
• Gandirea controleaza tot!
• Fericirea incepe prin gandire!

- AFIRMATII folosite pentru organizarea gandirii:

• Univers infinit, traiesc o zi calma si senina!
• Univers infinit, ACUM ma aflu intr-o perfecta stare de sanatate!

Pentru a obtine SANATATEA:

• Univers infinit ma aflu pe drumul vindecarii perfecte IMEDIAT!

Pentru INSOMNIE:

• Univers infinit, adorm IMEDIAT!
• Partenerul meu inceteaza sa mai sforaie IMEDIAT!
• Eu adorm in liniste in aceasta noapte!

Pentru A SLABI:

• Univers infinit, tot ce mananc si ce beau ma fac sa slabesc si raman intr-o perfecta stare de sanatate IMEDIAT!
• Stomacul mi se micsoreaza IMEDIAT!

Pentru CAUTAREA IUBIRII:

• Univers infinit, intalnesc si imi impart viata cu barbatul /femeia ideal (a). El este celibatar, liber, muncitor, in perfecta stare de sanatate fizica si psihica, fidel, ii place sa calatoreasca.... (puteti adauga si alte calitati). Drumurile noastre se intalnesc si ne iubim in CEL MAI SCURT TIMP!

Pentru GASIREA UNUI LOC DE MUNCA:

• Obtin slujba ideala potrivita personalitatii si cunostintelor mele, intr-un mediu favorabil, in conditii exceptionale si cu un salariu extraordinar in CEL MAI SCURT TIMP!

Inaintea unui INTERVIU:

• Sunt calm si relaxat IMEDIAT!
• Am o foarte mare incredere in mine IMEDIAT!
• Ma exprim intr-un mod corect si inteligent IMEDIAT!
• Am o charisma irezistibila astazi!

Pentru DRUM:

• Sunt perfect protejat(a) astazi si ajung la destinatie in perfecta siguranta.

Pentru o VANZARE:

• Univers infinit, vand ... ( precizati ce anume) unui cumparator serios, solvabil, cu bani lichizi, la un pret acceptabil pentru amandoi. Conditiile tranzactiei sunt conforme intelegerii facute si cele doua parti sunt foarte multumite de tranzactie IN CEL MAI SCURT TIMP!

Pentru UN PROIECT DE CALATORIE:

• Petrec o vacanta extraordinara. Ma odihnesc bine intr-un  mediu inconjurator calm si linistit. Cunosc oameni placuti si ma distrez mult. Sunt tot timpul perfect protejat(a) si diger bine hrana IN CEL MAI SCURT TIMP!

Pentru DEPASIREA UNUI OBSTACOL:

• Univers infinit, din respect pentru mine, actionez rapid in fata problemelor din viata mea. Imi folosesc imediat puterile de organizare a gandirii. Sunt o persoana implinita. Am solutia ideala IMEDIAT!

Pentru RENUNTAREA LA FUMAT:

• Univers infinit, elimina din mine gustul nicotinei. Detest acest gust! Imi controlez cu usurinta tabagismul. Sunt foarte motivat(a) sa renunt la fumat IN CEL MAI SCURT TIMP!

Pentru o DECIZIE, o ALEGERE:

• Am un raspuns clar, net si exact si stiu sa recunosc raspunsul IN CEL MAI SCURT TIMP!

Pentru BANI (in momentul cand dam banii):

• Banii se intorc la mine inzecit IN CEL MAI SCURT TIMP!

In privinta unei RELATII:

• X (numele personei respective) isi exprima sentimentele cu sinceritate si imi marturiseste intentiile sale IN CEL MAI SCURT TIMP!

CONCLUZII:

- Ma  iubesc suficient ca sa vreau sa schimb cursul vietii mele!
- Eu sunt producatorul, realizatorul si scenaristul filmului VIETII MELE!
- GANDESC! GESTIONEZ! HOTARASC!

Secretele unei VIETI FERICITE:

- Trebuie sa ne concretizam ideea unei vieti fericite in gandire, in primul rand. Trebuie sa luam hotararea sa fim fericiti. 
- Trebuie sa facem efortul  de a atrage fericirea in viata noastra.
- Trebuie sa ne inconjuram de persoane fericite.
- Sa incepem inca de la trezire sa ne selectam bucuriile in gandire.
- Trebuie sa traim ASTAZI!
- Trebuie sa-i zambim vietii.
- Sa nu ne alimentam cu ganduri negative.
- Sa ne supraveghem limbajul si sa-l facem pozitiv.
- Trebuie sa reducem intalnirile cu persoanele negative.


 Cred ca v-am convins ca este o carte foarte interesanta care cuprinde sfaturi de care ar trebui sa tinem seama. Pe mine, Daniel Sevigny, m-a convins!

O alta carte, pe care v-o recomand, semnata Daniel Sevigny,  este "Secretul autovindecarii".

Iubeste-ma pentru...

Complicitate, flirt, dezinhibare si mascarea propriei personalitati. Acesta sa fie oare amorul de azi?
Pentru ce vrem sa fim iubiti? O sa-mi spuneti ca – in grade diferite si cu prioritati variabile – pentru look (suntem mandri de strungareata noastra si de gustul cu care ne asortam hainele), pentru inteligenta si cultura (avem orgoliul ca am citit-o integral pe Virginia Woolf, ca-i stim filmele lui Jim Jarmush pe de rost si ca putem deosebi saxofonul lui Coltrane de cel al lui Miles Davis), pentru caracter si sensibilitate (suntem loiali si ne emotioneaza buburuzele), pentru pasiuni (colectionam figurine cu girafe, ne pricepem sa preparam 100 de cocteiluri si schiem pe orice partie), pentru aspiratii (visam sa avem propria noastra ceainarie, sa scriem un roman sau sa ajungem in Mongolia).
Dar, oare, pentru ce suntem cu adevarat iubiti: pentru ceea ce suntem, pentru ceea ce vrem sa fim sau pentru ceea ce cred ceilalti ca suntem?
„In dragoste exista o constanta confirmare a eului“, zice undeva Alain de Botton, iar Julian Barnes spune, si el, ca, atunci „cand ne indragostim, speram ca vom fi, in sfarsit, vazuti cu adevarat“. Da, in dragoste cautam pe cineva frumos si bun care sa ne confirme ca noi insine suntem frumosi si buni.
Mereu cautam pe cineva care sa ne merite si care sa ne valorifice in acelasi timp. Caci, in dragoste, cel mai placut sentiment este felul in care celalalt ne face sa ne simtim. Influenta lui asupra noastra. Felul in care ne motiveaza viata si felul in care scoate ce-i mai bun din noi. (De asta, singuratatea aduce dezechilibru, confuzie, apatie, pentru ca ne pierdem reperul identitar al celui iubit.) Pentru ca in dragoste suntem narcisisti si egocentrici, putem spune ca dragostea este oglinda pe care cel iubit o poarta de-a lungul nostru.
N-ati observat ca, cei care sunt impreuna, ajung, la un moment dat, sa semene intre ei? Dar oare tot ce asteptam de la celalalt sunt confirmarea si completarea? Amandoua necesita o anume compatibilitate. Nu putem iubi pe oricine, e important sa impartasim valori, comportamente si pasiuni comune. Dar cum ramane cu contrariile care se atrag? Lipsa de tensiune, de conf lict intre caracterele si gusturile noastre, altfel spus, compabilitatea perfecta duce deseori la previzibil si plictiseala.
Confirmarea constanta a eului nostru, cum zice Alain de Botton, creeaza redundanta. Uneori nu e suficient sa fii iubit (oricat de mult) de celalalt. Uneori vrei mai degraba sa fii contrariat decat completat. Cand ne indragostim, speram nu neaparat ca vom fi vazuti, cum zice Barnes, ci si ca ne vom face vizibili. Uneori nu cautam repere in celalalt, ci catalizatori. Nu vrem confirmari, ci provocari.
Voi ce preferati: oglinzile sau tablourile?

Text de Marius Chivu

Sursa: psychologies.ro


Imi place Marius Chivu... Imi place cum scrie si cum gandeste.... L-am descoperit in revista "The One".... Il citesc in "Dilema veche" si "Psychologies Magazine".


S-a nascut in septembrie 1978 la Horezu, a absolvit Liceul Economic si Scoala de Arte – Clasa de coregrafie, ambele din Ramnicu Valcea, apoi Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. Este critic literar, scriitor si publicist la "Dilema Veche".

O tulburatoare poveste de iubire

Piesa "Cui i-e frica de Virginia Woolf?" de Edward Albee, a avut premiera mondiala pe 13 octombrie 1962, pe Broadway, pe scena Billy Rose Theatre in regia lui Alan Schneider. Montarea castiga Tony Award pentru cel mai bun producator, cel mai bun regizor, cel mai bun actor si cea mai buna actrita in rol principal. Filmul lansat in 1966 a obtinut 5 premii Oscar (din 8 nominalizari), 7 nominalizari la Golden Globe si 3 premii BAFTA. Celebrii actori Elizabeth Taylor si Richard Burton interpreteaza rolurile Martha si George, formand perechea ideala care a adus pe marile ecrane mistuitoarea piesa a lui Edward Albee. Cu acest rol, Elizabeth Taylor a castigat cel de-al doilea Premiu Oscar, Premiul criticilor de film din New York, Premiul National Board of Rewiew si Premiul pentru Cea mai buna actrita a Academiei Britanice de Film. Intr-un rol remarcabil, Richard Burton este cea de-a doua jumatate a acestui tablou. George Segal si Sandy Dennis (care a castigat Premiul Oscar pentru Cea mai buna actrita in rol secundar) interpreteaza un alt cuplu cu probleme. In "Cui i-e frica de Virginia Woolf?", veti avea parte de scene memorabile si actori celebri, intr-un film castigator a cinci Premii Oscar.

Piesa lui Edward Albee este despre infernul casatoriei, despre cum traiul impreuna desfigureaza oamenii, despre ura si resemnare, despre obisnuinta morbida cu lasitatile celuilalt, despre renuntarea la orice ideal in viata. Martha si George sunt doi intelectuali in varsta care au ca oaspeti la cina noul cuplu de universitari veniti in campus. George este doar asistent la catedra mostenita de la socrul sau, catedra obtinuta pur si simplu ca zestre la casatoria cu Martha, si in toti acesti ani nu a reusit sa avanseze pe scara academica. Martha este constienta ca a fost doar o "marfa" pentru sotul ei si se razbuna tachinandu-l rautacios de fata cu strainii, scotandu-i pe nas ratarea sa universitara. George, la randul sau, isi uraste sotia pentru abuzurile ei verbale in public care il emasculeaza, dar prefera sa ramana calm si indiferent stiind ca asta o scoate pe Martha din minti.
Casatoria celor doi a pornit de la un compromis si nu avea cum altfel sa o ia decat la vale. La randul lor cei doi tineri veniti in vizita se uita cu groaza la gazdele lor gandindu-se daca nu cumva si ei o sa ajunga exact asa la varsta lor pentru ca nici casatoria lor nu a pornit de la o dragoste curata, a fost si acolo o renuntare, un compromis, o minciuna. Spectatorul nu stie ce o sa se intample cu tinerii dar pentru batrani e clar ca nu mai exista iesire, sunt prinsi impreuna intr-o inchisoare a urii din care nu se mai poate iesi decat prin moarte.

"Cui i-e frica de Virginia Woolf?" este una dintre cele mai tulburatoare povesti de iubire ascunsa sub masca unei relatii disfunctionale. Este o poveste despre un cuplu tipic pentru anii ’50, dar o poveste atat de actuala!

Tema muzicala
Cantecul care da titlul filmului trimite la "Who's Afraid of the Big Bad Wolf ?" (Cui i-e frica de lupul cel mare si rau?) de Frank Churchill, care era tema muzicala a desenului animat "Cei trei purcelusi", produs in 1933 de Studiourile Walt Disney. Cantecul a devenit cunoscut pe plan mondial, iar "lupul cel mare si rau" a ajuns sa simbolizeze evenimente cu impact negativ, precum Marea Criza Economica din 1929 sau expansiunea lui Hitler inainte de Cel de-al Doilea Razboi Mondial. Warner Bros nu a putut negocia folosirea melodiei in film, asa ca s-a folosit in loc o melodie folk: "Here We Go 'round the Mulberry Bush".

Puteti vedea aceasta poveste in urmatoarele variante:

Filmul "Who's afraid of Virginia Woolf?" (1966) Regia Nike Nichols. Cu Richard Burton, Elizabeth Taylor, George Segal, Sandy Dennis.

Piesa de teatru "Cui i-e frica de Virginia Woolf?" la Teatrul de Comedie, Bucuresti. Regia Gelu Colceag. Cu Stefan Banica jr, Emilia Popescu, Diana Cavallioti, Constantin Dita/ Radu Iacoban.
In cadrul Festivalului de Dramaturgie Contemporana, Brasov, 2010 , Stefan Banica jr. a castigat Premiul pentru creativitate interpretativa  pentru rolul George, iar Emilia Popescu pentru rolul Martha, Premiul pentru cea mai buna actrita .

La Teatrul Nottara, Bucuresti. Regia Mariana Camarasan si Alexandra Penciuc. Cu Ionut Grama, Florina Gleznea, Sanziana Nicola, Emil Mandanac.

Exista si varianta de teatru radiofonic, inregistrare din 1980. Regia Radu Beligan in colaborare cu Dan Puican. Cu Radu Beligan, Marcela Rusu, Valeria Seciu, Costel Constantin.

Cu siguranta dupa ce veti viziona oricare dintre variante la final va veti inventaria sperantele si iluziile cu o lacrima in coltul ochiului si cu dorinta de a mai revedea povestea de viata a lui George si a Marthei.

Punct si de la capat!

Maturizarea unei relatii presupune o serie de schimbari. Nu ne mai tinem atat de mult in brate, partidele de sex isi schimba frecventa, gesturile romantice devin ceva de domeniul trecutului, ba chiar unele gesturi ale celuilalt incep sa ne enerveze. Poate ca lucrurile au intrat in albia lor normala sau poate ca, pur si simplu, nu suntem fericiti! Iar, daca o relatie nu ne face fericiti, inseamna ca e timpul sa ii punem punct. 
De ce se transforma iubirea in nefericire? Pentru ca avem prostul obicei sa proiectam asupra celuilalt asteptari nerealiste? Pentru ca il vedem asa cum am vrea noi sa fie, nu asa cum este in realitate si atunci cand se intampla sa actioneze altfel decat ne-am dori lumea noastra se prabuseste si ne simtim tradati?
Se spune ca in viata asta nimic nu e intamplator... ca orice om care ne apare in cale ne apare cu un rost si ca orice intamplare, chiar si dureroasa aduce cu ea invataminte...